Publicația reprezintă rezultatul unei cercetări doctorale ce explorează interacțiunea complexă dintre regulamentele de urbanism, calitatea vieții urbane și dezvoltarea zonelor rezidențiale în contextul actual românesc. Sunt evidențiate probleme semnificative cu care se confruntă mediul urban românesc în contextul creșterii accelerate a unor orașe, cu accent pe impactul negativ al regulamentelor de urbanism neadecvate. Acestea au condus la apariția unor anomalii urbanistice: la expansiunea urbană densă sub forma unor dezvoltări mono-funcționale de locuire colectivă, aflate de cele mai multe ori la periferia orașelor în creștere, la supra-densificarea zonelor rezidențiale existente și la lipsa dotărilor necesare locuirii în din ce în ce mai multe zone rezidențiale. Întrebările de cercetare urmărite vizează potențialul regulamentelor de urbanism de a genera în cadrul noilor zone rezidențiale o densitate a construcțiilor benefică pentru calitatea vieții și de a proteja interesul public în fața celui privat.
Cercetarea se bazează pe analiza indicatorilor urbanistici, cu accent pe aspectele legate de densitatea construcțiilor și dotările urbane, în cadrul zonelor rezidențiale cu locuire colectivă. Autoarea identifică lacunele în regulamentele de urbanism actuale și își propune să exploreze modul în care acestea pot fi îmbunătățite pentru a contribui la creșterea calității vieții urbane. Studiile de caz ale unor zone rezidențiale aflate în București și Cluj-Napoca, sunt utilizate pentru a examina impactul indicatorilor urbanistici și al regulamentelor de urbanism asupra calității vieții. Rezultatele indică necesitatea unei reforme profunde a regulamentelor de urbanism, cu accent pe introducerea unor indicatori specializați pentru zonele rezidențiale, precum și asigurarea unei densități construcții echilibrate și dotări urbane adecvate.