Orașul intermediar. Reconsiderarea centralității urbane postcomuniste
Lucrarea urmărește o realitate problematică, determinată de politica reconstruirii orașelor românești în perioada comunistă și modalitatea în care fragmentele urbane rezultate sunt sau pot fi integrate în structura orașului. Prin conturarea unui filtru teoretic ce vizează locul, tipul, fragmentul urban și centralitatea – ca perspectivă de reconsiderare a existentului și reevaluare a direcțiilor de abordare contemporane, pornind de la exemplul complex al planificării urbane a Romei, sunt identificate criterii de analiză și instrumente care pot genera calitate urbană. Acest proces, adaptat și aplicat contextului local prin trei studii de caz – Craiova, Suceava, Timișoara – are ca scop definirea unor posibile direcții de intervenție și identificarea de noi instrumente în procesele de revitalizare a orașelor românești. Abordarea propusă se adresează atât scării locale, cât și orașului ca întreg, prin regândirea relației dintre spațiul public și utilizator, prin proiectarea specifică, adaptată nevoilor locale și prin generarea unui dialog activ între actorii urbani.