Sulina - Spațiu construit multietnic, identități și locuri ale memoriei
În cartea de față ne-am propus analizarea modului în care fiecare etnie din Sulina și-a lăsat amprenta asupra elementelor arhitecturale, spațiilor locuite și identității locale. Am acordat o atenție particulară modului în care grupările etnice au conviețuit și s-au influențat reciproc, au locuit una alături de cealaltă și au supraviețuit în timp. De asemenea, acest demers a presupus și realizarea unei analize de discurs identitar, deoarece am pornit de la premisa că fiecare etnie emite, într-un fel sau altul, o poveste despre propriul trecut, încărcând, în acest fel, clădirile, spațiile publice sau, altfel spus, locurile memoriei, cu un profund sens identitar. Totodată, identitățile etnice au fost dublate, în bună măsură, și de o identitate socio-economică, deoarece fiecare etnie s-a specializat, în bună măsură, în anumite activități economice, care au inflențat direct spațiul construit și locurile memoriei. De exemplu, rușii lipoveni s-au specializat în pescuit, iar evreii și greci s-au specializat mai ales în comerț etc. În acest fel, inclusiv statutul social al diferitelor etnii a determinat un anumit tip de edificare sau de ocupare a terenului, care a venit să se adauge preferințelor estetice date de orizontul cultural al fiecărei etnii în parte.
Un element important al analizei a fost reprezentat de repertoriul elementelor arhitecturale și decorative din Sulina. Acest repertoriu este valoros, nu numai datorită faptului că el surprinde specificul identitar al clădirilor din Sulina, ci și pentru faptul că el fixează (printr-o analiză descriptivă și prin imagini fotografice) elementele arhitecturale caracteristice Sulinei, care sunt amenințate de degradare sau de distrugere. Ne referim aici la terase, balcoane, bovindouri, acoperișuri, parament și la diferite elemente decorative ale fațadelor. Aceeași metodă a fost aplicată și în cazul cimitirului din Sulina, în încercarea identificării unor tipologii.