Cartea aduce în atenția specialiștilor și a publicului larg o decadă din istoria arhitecturii Constanței, marcată de activitatea foarte prolifică a unui tânăr arhitect evreu, devenit după război o personalitate importantă a mediului profesional și academic și va trage, în același timp, un semnal de alarmă asupra stării avansate de degradare și mutilare a imobilelor care au rezistat până astăzi.
Într-o singură decadă, 1931-1940, tânărul Goldstein a proiectat circa 100 de imobile, în principal în Constanța, unde a avut domiciliul la revenirea de la studiile urmate la Școala de Inginerie Civilă de la Roma. Cartea își propune să răspundă întrebărilor născute firesc, odată cu descoperirea colecției de arhivă într-o pubela de pe strada Batistei in 2014:
Cum arăta peisajul socio-economic al orașului atunci și cine erau comanditarii acestor imobile?
Ce s-a mai păstrat din modernismul constănțean? Ce a supraviețuit brutalelor intervenții contemporane?
Cum se integrează arhitectura acestor imobile în orașul de astăzi?
Ce trebuie să aibă în vedere măsurile de consolidare?