S-a scris mult despre educația de arhitectură și poate că cea mai bună metodă de educație este cea asociata momentului prezent, așa cum una din definițiile arhitecturii proclamă faptul că arhitectura este imaginea societății. Și chiar așa și este, o materializare a armoniei sau dizarmoniei societății, sau o imagine a bunăstării sau sărăciei ori a civilizației sau lipsei de civilizație. Reciproc, dacă arhitectura este imaginea societății ar putea oare o arhitectură de calitate să "ridice" nivelul societății? Greu de răspuns, dar așa cum cu o floare nu se face primăvară, probabil că totuși, o masa critică suficient de ridicată de arhitectură de calitate, ar putea schimba în bine rezonanța și viitorul locului. lată de ce am considerat că este bine să începem acest proiect tocmai luând pulsul comunității, al zonei, al sit-ului, dar și al istoriei interesante prin care aceste meleaguri au trecut. Cel mai firesc mod de a percepe locul a fost excursia la amplasament, cu opriri și la alte obiective interesante din zona, impregnate și ele mai mult sau mai puțin de istorie. Apoi, am intrat pe grupul virtual al comunității, în care ne-am prezentat intențiile experimentului, dar și rugămintea de a primi răspunsuri la o mulțime de întrebări despre felul în care comunitatea vede acest loc, Lacul Central, amenajat în viitor. Și așa am ajuns la un chestionar gândit de studenți și prin care am reușit să discutăm direct cu localnicii legat de viitorul "balnear" al lacului. Un sprijin bine documentat a venit și din partea unor buni cunoscători ai locurilor, Istoricul Ilie Cristian și Profesorul Gheorghe Bîlgă, care ne-au pus la dispoziție articole cu studiile dumnealor.
Am decis de asemenea, fiind un proiect scurt, de 4 săptămâni, să lucrăm în echipe de câte 4-6 studenți astfel încât să poată fi abordate individual mai multe tipuri de funcțiuni asociate băilor sărate, dar și o evaluare economică sau experimente cu structuri ușoare din lemn sau alte materiale locale. Lucrul in echipă are avantajul abandonării individualității și implică efortul de a te adapta unui concept comun. Felul în care sunt împărțite sarcinile în funcție de abilitățile fiecăruia, asumarea unei soluții unitare comune, dar și depășirea obstacolelor care apar între coechipieri din diferite țări sau cu niveluri diferite au arătat că pasiunea pentru a găsi o soluție optimă și firească pentru un amplasament real depășeste multe încercări ale lucrului în comun. Colaborarea pentru realizarea unei machete mari pentru amplasament, în care urmau să fie prezentate toate machetele individuale, integrarea de soluții sustenabile, folosind materiale locale și reciclabile, utilizând inteligent orientarea față de soare și configurația terenului, dar și prezentarea coerentă finală a conceptului sau implicarea în studiul atent al contextului natural, rural și social au fost alte provocări la care studenții au reușit să răspundă cu succes.
Poate că interesul cu care s-a lucrat la acest proiect s-a datorat și conștientizării faptului că erau șanse ca soluțiile lor să ajungă să fie prezentate public și evaluate din diferite puncte de vedere.
O primă confirmare a calităților demersurilor a venit de altfel de la arhitectul Teodor Frolu -una dintre cele mai competente personalități din zona reinterpretării tradițiilor autentice și a turismului ecologic rural- prezent la jurizarea proiectelor. La sfârșitul proiectului, rezultatele au fost făcute publice pe grupul de socializare al locuitorilor din Telega, cu reacții extrem de pozitive la adresa viziunilor studenților. Ne-am propus să realizăm și o expoziție în care să fie vizibile proiectele imaginate în cadrul atelierului nostru și machetele realizate pentru a putea inspira într-o direcție pozitivă viitoarea investiție balneară. Și de ce nu, poate chiar workshop-uri în care studenții să participe la reconstrucția locului.