Înapoi la PEISAJ pentru un PROIECT arhitectural contemporan
Lucrarea de față vorbește despre estetica arhitecturii în peisajul agricol, mai specific despre valența estetică a formei și o posibilă abordare teoretică a acesteia, aspirând către cel mai înalt nivel de exprimare – opera de artă. Fiind vorba despre un proiect cu perspectivă în viitor, argumentele folosite pentru a descrie starea de fapt actuală dar și direcțiile în care aceasta se dezvoltă, sunt alese din domenii diverse care măsoară atât calitativ cât și cantitativ valorile fundamentale ale lumii contemporane, așa cum este pictura ca artă, filosofia ori politica. Miza este reprezentată de propunerea unui cadru teoretic și a unei o posibile metode de abordare critică a proiectului de arhitectură, în ideea de a concepe, în viitor, un nou proiect la nivel conceptual, cu valență de operă de artă.
Miza lucrării de față este de a aduce arhitectura, atât ca proces științific cât și ca act artistic, în peisajul agricol, încercându-se construirea unei tradiții, într-un loc complet gol, cu accent pe fermele de familie în comparație cu fermele industriale.
Paralela cu pictura pe tot parcursul lucrării are ca argument spiritul critic al operei de artă în raport cu contextul în care a fost creată, ca oglindă a societății, miza fiind atât descoperirea unui sistem de gândire, cât și o abordare estetică a formei proiectului de arhitectură. Cu alte cuvinte, având în vedere contextul contemporan, ne folosim de aceleași influențe din domeniul picturii și al artelor vizuale, pentru a depăși un impas referitor la abordarea procesului de proiectare arhitecturală, în principiu a reperelor folosite, în exact același mod în care s-au folosit marii arhitecți ai începutului de secol trecut, de schimbarea de paradigmă în domeniul artei. În cercetarea de față, arta devine un mecanism de analiză, dimensiunea vizuală fiind una definitorie a formei în arhitectură.