Lucrarea pornește de la o situație concretă identificată în orașul contemporan - existența spațiilor reziduale - asupra cărora se apleacă în încercarea de a defini instrumente alternative de lucru, cu accent asupra flexibilității și sustenabilității în raport cu mediul construit. Sunt formulate soluții și strategii concrete având ca element comun potențialul intervențiilor cu caracter temporar de a funcționa ca etapă exploratorie în demersul de reintegrare a interstițiilor în țesutul urban.