Monumentele istorice ca parte a peisajului. Gestionarea relației reciproce monument istoric – peisaj

Lucrarea de față este orientată către dezvoltarea coerentă a mediului de viață uman, dezvoltare bazată pe determinantele culturale și identitare ale teritoriului. În raport cu modul de dezvoltare al rețelei de localități care schimbă caracteristicile peisajului datorită expansiunii și reconfigurării cadrului construit, monumentele istorice pot fi afectate.
Efectele acestor schimbări sunt mult mai vizibile în zonele cu un relief dinamic și cu un cadru natural favorabil, unde există relații la nivel spațial sau vizual între monument și peisajul înconjurător. Acest fenomen este unul accentuat în mod special în localitățile care dețin monumente istorice de importanță națională și internațională.
Subiectul publicației aduce în discuție teritoriul județului Suceava, lucrarea limitându-și aria de studiu la scară teritorială, respectiv la nivelul așezărilor urbane și rurale.
Specificul acestei teme nu este acela de a privi construcțiile de patrimoniu ca entități singulare, acestea stabilind multiple relații atât cu proximitatea imediată, cât și cu peisajul înconjurător. Lucrarea oferă un cadru metodologic și aplicativ pentru prezervarea și valorificarea monumentelor istorice în corelație cu peisajul și propune noi direcții de cercetare de detaliu, care să asigure prezervarea și ameliorarea calității relației monument istoric-peisaj în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte.